Dan Moisescu – Biografie

74

S-a născut la 14 iunie 1909, în Odobești, jud. Vrancea, tatăl său fiind preot iar mama învățătoare.

Își petrece copilăria la Nenciulești, Buzău, unde, de la tatăl său, primește primele îndrumări muzicale, îndrăgind cu deosebire muzica populară, pe care o cunoaște din contactul cu lăutarii din zonă.

La 7 ani începe să cânte la vioară, iar la 15 ani devine membru al orchestrei simfonice a Liceului Hașdeu din Buzău. Tot atunci era sopran în corul catedralei episcopale din Buzău, al cărui dirijor era profesorul său de muzică din liceu, Nicolae Severeanu.

Licențiat în teologie și absolvent al Conservatorului de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București (în 1952), Dan Moisescu s-a dedicat muzicii populare din primii ani ai carierei sale. O făcuse și în timpul studenției, colaborând la revista “Izvorașul” editată între 1919-1941 la Bistrița, Mehedinți de către preotul și învățătorul Gh. N. Dumitrescu.

În colecția revistei apar mai multe cântece culese și transcrise de Dan Moisescu în notație muzicală apuseană. În 1947 pasiunea sa pentru culegerea de folclor se materializează printr-o amplă “Culegere de jocuri, colinde și superstiții” din Făcăeni, Ialomița, al cărui manuscris îl va depune la Biblioteca Academiei șase ani mai târziu.

Mai multe sute de piese reprezintă și culegerile din Dobrogea și Ardeal ale lui Dan Moisescu, pe care le-a și armonizat și aranjat pentru orchestra populară.

În 1949 este angajat ca solist vocal al nou înființatei Orchestre „Barbu Lăutaru” a Institutului de Folklor, în paralel cu activitatea de cântăreț în Corul Filarmonicii George Enescu.

Dan Moisescu devine solist vocal al orchestrei „Flacăra Prahovei” din Ploiești (1961-1963), dirijor și solist vocal al Ansamblului de cântece și dansuri „Brâulețul” din Constanța (1963-1965), dirijor și solist vocal al Orchestrei „Miorița” a Filarmonicii Gheorghe Dima din Brașov, profesor la Școala populară de artă din Constanța (1970-1974), perioadă în care se ocupă cu succes și de organizarea de orchestre și ansambluri școlare și cântă cu o orchestra proprie, într-un restaurant rezervat străinilor din Eforie.

Dan Moisescu integrează în prelucrările sale elemente ce evocă maniera tradițională a lăutarilor de sat cu recitativele caracteristice cântecului bătrânesc nefiindu-i străine stilul băsmit, strigătura, trecerea vocii din registrul de piept în falset.

Într-un cântec de dragoste preluat aproape aidoma dintr-o culegere din Clejani, Dan Moisescu abandonează tehnicile vocale lăutărești în favoarea unui patos mai romantic, cu intonație caldă cu vibrato cult, menite să scoată în evidență mai mult frumusețea cu totul deosebită a creației muzicale și poetice, decât particularitățile stilului de cântec lăutăresc.

Se numără printre primii mari artiști care au abordat repertoriul de cântece și romanțe din culegerile și creațile lui Anton Pann.

Dan Moisescu moare în 1976 la Constanța.

Discografia cântărețului Dan Moisescu cuprinde discuri de gramofon, de vinil, benzi magnetice, CD-uri, DVD-uri, ce prezintă înregistrări realizate la casa de discuri Electrecord și la Societatea Română de Radiodifuziune.

În 1963, Editura „Muzicală” a Uniunii Compozitorilor editează broșura Cântece populare din repertoriul lui Dan Moisescu, ce cuprinde culegeri, prelucrări și creații personale ale artistului.

Ultimul compact disc apare pe piață în anul 2007, sub numele Bordeiaș, bordei, bordei și cumprinde 24 din cele mai cunoscute melodii ale artistului Dan Moisescu:

1. Bordeiaș, bordei, bordei
2. Până când nu te iubeam
3. Cântecul lui Barbu Lăutarul (Ion Păturică – cobză)
4. Floricică de cicoare
5. Săbărelul
6. Am o mândră la Ploiești
7. Spune, spune moș bătrân
8. Leliță cârciumăreasă
9. Iancu Jianu
10. Cântec de dragoste ca pe Vlașca
11. Copilul străin
12. Fir-ai dorule nebun
13. Balada Radei
14. Merișorii (Dumitru Vasilescu-Liman – muzică și text)
15. Când toca la Radu-Vodă
16. Ah, mi-e dor, mi-e dor de tine
17. Du-mă dorule, mai tare
18. Busuioc de la Plenița
19. Sus pe dealul înverzit
20. Nechează murgu-n obor
21. Ia, mai zi din frunză
22. Trece lelea pe colnic
23. De m-as face o cărărușă
24. Și noi la Ilinca


În anul 1968 este distins cu medalia Ordinul Meritul Cultural clasa a V-a, pentru activitatea sa ca dirijor și solist la Orchestra de muzică populară „Miorița” a Filarmonicii din Brașov.

SHARE